Albă-ca-Zăpada
La sfârșitul anului școlar,
doamna învățătoare pregătea pentru noi o surpriză, pe care nu o vom uita
niciodată. Pe lângă diplomele pe care le-am primit, doamna învățătoare a
invitat la premiere o persoană foarte dragă nouă: Alba-ca-Zăpada. După ce ne-a
înmânat premiile, ne-a anunțat ca începând cu noul an școlar ,ea ne va ține o
ora de lectură pe săptămână.
Bucuria
noastră a fost de neimaginat.Abia așteptam începerea noului an școlar.
Acel moment a
sosit și, aveam prima oră de lectură. Frumusețea și gingășia ei ne-a fascinat
pe toți. Răutatea mamei sale vitrege nu a reușit să schimbe sufletul blând și cald
al Albei-ca –Zăpada. A rămas aceeași fată jucăușă și prietenoasă. Bunătatea și
căldura din glasul ei ne făcea să ne simțim într-o lume de poveste. Ne povestea
din întâmplările prin care a trecut din princina mamei vitrege.Ne-a explicat
apoi, cât de important este să ne respectăm părinții. Apoi, cu același glas
suav, ne aducea la realitate.Orele în care eram împreună, treceau fără să simțim
și, așteptam cu nerăbdare o nouă oră de lectură.
Dar, surpriza
a fost și mai mare ,atunci când pe holul școlii, în pauze ne învața tot felul
de jocuri.
Anul școlar a
fost cu adevărat un an de poveste. Mereu ne vom aminti de această perioadă
extraordinară dn viața noastră.
Croitoru
Ana-Maria
Clasa a III-a C
Pinocchio brutarul
Băiețelul
de lemn, Pinocchio, a crescut mare și a ajuns școlar în clasa a III-a.
Într-una
din zile, domnul învățător le-a propus elevilor să organizeze o campanie
,,Salvați copiii” și, cine va dona cei mai mulți bani, va primi trofeul campaniei.
Pinocchio nu a stat prea mult pe gânduri și a hotărât să
deschidă o afacere cu pâine, sperând că el va fi câștigătorul campaniei. Era
foarte entuziasmat și a privit totul cu multă seriozitate.Tatăl său făcea
pâinea, iar el o vindea. În felul acesta îi mulțumea și tatălui său Geppeto
pentru tot binele ce i-l făcuse.
În scurt timp, a reușit să adune din afacere o sumă destul
de mare, pe care a donat-o campaniei.
El a fost norocosul ce a câștigat marele trofeu al campaniei
și datorită lui , mulți copii au reușit să aibă un adăpost .Dar, ceea ce era
foarte important, acei copii reușeau să
meargă la școală.
Tatăl său era foarte fericit.Din copilul neascultător,
Pinocchio devenise cel mai bun copil.
Zamfir Bianca- Elena
Clasa a III-a C
PRIETENIE
A sosit primăvara.Zăpada s-a topit.Razele calde ale
soarelui dau căldură firului moale al ierbii. Se ivesc firavii ghiocei și delicatele brânduşe. Furnicile
harnice străbat cărările în căutarea hranei. Dintr-o floare albă, culege polen
o viespe vicleană.
Împăratul Zambilă se plimbă prin grădina sa. În cale
i-au apărut nişte flori îmbobocite dar…uscate.
- Ce se întâmplă, bobocilor?
- Din cauza soarelui, ne-am ofilit.
Împăratul vorbi cu norii.
-
Norilor, avem
nevoie de ploaie. Altfel, bietele flori vor muri.
-
Bine, vă dau
putină ploaie.
Apoi, norii au revărsat peste flori stropii binefăcători.
Din acea zi , florile
și norii au devenit cei mai buni prieteni. Și, au trăit fericiţi până la
adânci bătrâneți.
Horeanu Ioana-Catalina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu